Pe frontul de est, nimic nou! Rușii au obținut exact ceea ce au urmărit

Din partea crizei ucrainiene ar părea că ne putem aștepta, teoretic, la orice, atâta timp cât, de vreo două săptămâni, agențiile și serviciile occidentale dau pe rând momentul exact al invaziei. Pe ici, pe colo, însă, responsabilii ruși infirmă informațiile occidentalilor, părând că ei au dreptate atâta timp cât, încă, iată, invazia nu s-a produs.

​Am să vă propun astăzi, în pofida tuturor previziunilor, teoria mea proprie conform căreia RUSIA ȘI-A ATINS TARGETURILE VIZATE DEJA, IAR DE ACUM TOTUL E DOAR UN VALS PE CARE PUBLICUL AR TREBUI SĂ-L VADĂ CA PE UN TANGO APROAPE BRUTAL, CU RUSIA ȘI NATO ÎN RING.

​Spun toate acestea, și le și susțin, pentru câteva motive foarte simple:

-mai întâi, acela conform căruia orice privire evaluativă a frontului estic ar fi putut observa că, înafară de Belarus care și-a afirmat loialitatea fță de Mama-Rusie, doar Ucraina mai rămăsese pe frontul estic fără un conflict la frontieră; pe rând, Armenia cu Azerbaidjan în Nagorno-Karabah, Georgia în Osetia de Sud, republica Moldova în Transnistria, peste tot Rusia a plantat sistematic fructele vrajbei frontierelor de stat discutabile etnic cu un scop precis: acela de a nu lăsa țărilor potențiale candidate NATO granițe intacte;

-era, deci, de cel puțin domeniul evidenței că Rusia va vulnerabiliza și Ucraina în același mod, cu scopul de a complica la infinit aderarea ei sau a celorlalte state în NATO sau UE, tocmai pe principiul granițelor imprecise, ceea ce exclude orice posibilitate de decizie de aderare pe termen scurt;

-momentul de săptămâna trecută, când într-un scenariu străveziu tipic rusesc Duma de Stat a cerut Președintelui Rusiei să recunoască independența celor două regiuni din estul Ucrainei, reprezintă în fapt apogeul și punctul terminus al strategiei ruse de vulnerabilizare și demantelare a integrității teritoriale a Ucrainei.

-ca văl peste ochii tuturor, Rusia a desfășurat forțe consistente în Belarus sub o prezumptivă ipoteză a invaziei, când de fapt tot ceea ce conta se petrecea în altă parte, în Parlamentul rus, acolo unde răul s-a produs, actele legislative au produs deja efecte, chiar dacă doar pe teritoriul Rusiei, ele putând sta, de acum, la baza unor mișcări geopolitice viitoare.

-cum o invazie nu se va întâmpla, os suficient de cărnos pentru propaganda occidentală sub titlul înfricoșării reale a Rusiei în fața desfășurărilor de forțe NATO pe frontul estic, toată lumea va răsufla ușurată, Rusia cu obiectivul atins, occidentalii cu mușchii încă încordați, iar granița Ucrainei știrbită iremediabil.

​Prevăd, din toate aceste motive, o dezescaladare a situației atunci când  conjunctura  o va permite, Rusia rămânând cu patalamaua de „invadatori”, ceea ce nici măcar nu se va întâmpla, poate nici măcar în estul Ucrainei, dar cu obiectivul atins: scoaterea regiunilor Donețk și Lugansk din inegritateateritorială a Ucrainei, chiar și declarativ pentru moment.

​Dealtfel, pentru o privire cât de cât echilibrată, istoricii și analiștii occidentali critici trimit la situația echivalentă pe care SUA au reușit-o în Guantanamo, parte e Republicii Cuba. Nici chiar atât de echivalentă, de fapt, uitându-ne la istoria recentă a Crimeii…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

31 − = 28