Votul de cameră decizională de săptămâna aceasta din Senatul României referitor la soarta directorilor interimari a demonstrat că PNL s-a poziționat antireformă și antidescentralizare. Atitudinea de respingere a inițiativei menită să lase puțin aer școlilor, un aer de democrație în defavoarea deciziilor unilaterale și politicianiste ale inspectoratelor școlare, a demonstrat inadecvare a grupului liberal și plasare pe poziții pro-politicianiste, tradiționaliste și nicidecum contemporane.
Să ne înțelegem bine, argumente tehnice pentru susținerea unei asemenea atitudini se pot găsi cu duiumul, însă ratarea momentului prin care confirmăm că și dorim să reformăm sistemul de învățământ și nu doar mimăm asta, ne pune într-o poziție deloc onorantă. Aflarea veștii că legea a trecut și că singurii senatori ce s-au opus ideii ca directorii să fie numiți în consiliile de administrație au fost liberalii, mă face să mă întreb cum anume am ajuns să reprezentăm atitudini retrograde și centraliste în defavoarea modernizării.
Sunt un liberal asumat, și asta îmi dă voie să o spun cu subiect și predicat. La fel, sunt un liberal disciplinat, dar asta nu mă împiedică să iau atitudine atunci când colegii mei greșesc tocmai în domeniul meu de competență profesională. A respinge ideea descentralizării deciziei și a democratizării acesteia pentru a păstra în pixul șefului ISJ decizia „în interesul învățământului” sic!, reprezintă un moment demn de orice dar nu de liberalism.
Mai mult, ca să fie clar de tot, legea se referă la posturile de directori rămase vacante. Și, să ne înțelegem, e o metodă aceasta de a lăsa posturile vacante, de a nu organiza concursuri la timp, pentru ca mai apoi să numești „în interesul învățământului”, sic! Aici legea lovește dur, pentru că nu mai lasă la decizia celor ce nu organizează intenționat concursuri la timp, decizia de a numi ei prin inacțiunea lor directorii doriți. Pentru toți cei ce se oripilează, deci, concursurile se țin iar cei ce bat toba că le vor și face nu au decât să le organizeze cât de repede pentru a rezolva situația în mod echitabil și corect. Sper eu…
Aștept cu nerăbdare decizia președintelui privind promulgarea, legea fiind una corectă și binevenită. Poate ne pare nouă acum că ne-ar avantaja mai mult deciziile inspectorilor, dar într-o altă guvernare am fi protejați de ea. Democrația extinsă e un pas înainte în orice fază a ei. Nu cred că președintele va ezita să o promulge mai ales că, în februarie, și-a arătat nemulțumirea față de deciziile „în interesul învățământului”. Nu cred că o nouă amânare este pe placul domniei sale așa că acesta este prețul plătit.
Ecuația din consiliile de administrație este tot rezultatul unui demers democratic, reprezentanții administrației fiind numiți în urma deciziilor unor lideri aleși democratic. Prefer această realitate în fața deciziilor unilaterale și autoritare „în interesul învățământului”.