În noianul de mari revoluții fiscale, interpretabile infinit dintr-o mulțime de perspective, atentatul la pensiile private a milioane de contributori este ,de fapt, gestul meschin al actualei guvernări de a mai pune mâna pe niște bani, cum-necum, în foamea cumplită de a face față necesităților de plată ale guvernului.

Pentru noi, plătitorii acestui pilon II privat de pensii, dauna e și nedreaptă, pentru că o mână de pesediști pot decide în privința pensiilor noastre, și meschină pentru că nu ne-a întrebat nimeni dacă suntem de acord cu micșorarea contribuțiilor noastre în fonduri private dar credibile, și transferarea lor la cheremul actualilor guvernanți pe care nu îi mai credem de mult.

Să fie clar, gestul e al unor nesăbuiți ce au băgat mâna în viitorul nostru și și-au mai alocat niște bani prin reducerea contribuției cu aproape 2%, pentru a putea ei plăti tot ce a visat Dragnea înainte de alegeri și nu mai poate plăti acum.

Noi cei din generația plătitorilor în pilonul II mai aveam de suferit din cauza acestui guvern și prin decizia de a tăia toate investițiile pe anul acesta și probabil și pe anii viitori. Așadar nu vom avea nici autostrăzi dar, în schimb, ne-au micșorat alocările înspre investițiile în fonduri private ce ne puteau asigura suplimente la pensie. Astăzi, la calculele vechi și randamentele obținute suplimentul era de aproape 1000 de lei la un stagiu de cotizare din 2007. Acum, la noile calcule, acesta scade probabil cu vreo 200 lei.

Că pesediștii nu dau un leu pe viitorul nostru, asta e clar. Mă miră însă că Tăriceanu, cel ce era prim-ministru în perioada deciziei alocării înspre pilonul privat, a acceptat această golănie financiară din partea lui Dragnea. Zilele până când nici pentru el nu va mai fi acceptabil sunt numărate, în opinia mea.